Ce personaj, ce personaj

Ce personaj, ce personaj

 

 

 

Nicu Jivan este inginer,doctor inginer..Din seria aceea rară a lui Nicolae Noica,cel care construieste sacrificial,din panoplia timpurilor, in istorii din termeni lungi,istorii, in termeni recenti.Artifexul constructiilor ,arhitectura spatiilor.Arhitectura,constructiile arhitectonice,aparitia constructiilor arhitecturale magnificate a dus la transformarea unei arhitecturi sculpturale ,”intr-o arhitectură de structuri si suprafete permeabile privirii”(Constantin Prut).
Si:”Numeroase sunt consecintele pe care această transformare le-a avut asupra modului de lecturare a operei arhitectonice”(Constantin Prut).
Aici ,hermeneutica istoricului mentalitătilor,va putea observa rolul lecturii de-a deveni metamorfoza mintii si sufletului.Si,părerea lui Constantin Noica despre construţiile, care nu trebuie să depăsească inaltimea copacilor,o lege a simetriei tăcute ,generatoare de echilibru liniştitor,unde celebra afirmatie despre marea linistită si adîncurile tulburate,devine suprafeţele linistite si adăncurile sublimate,pentru permeabilitatea vietii ,prin ,sau, cel putin,permeabilitatea privirii vietii. Să mai adăugăm trecutul cu meandrele destinului,(păstrănd proporţiile)al familiei Noica si familiei Jivan.De suferinte si exil.Am amintit aceste contexte,pentru a impune o grilă de viată :reflexivitatea lecturii,in fata istoriei contorsionate.Salvarea inginerului doctor,absolvent de electrotehnica,Nicolae Jivan de aici vine:din povestea apotropaica.Povestea in sine,care invăluie lucrurile si evenimentele,pentru a deveni un argument spre linistirea zvărcolirii istoriei.Un argument,pentru o victorie.Vorbind despre ingineria in sine,Nicolae Jivan,inginer chimist,doctor,incepe prin a vorbi despre ceea ce inseamna istoria Politehnicii. Se entuziasmează,indiferent ce ar fi,(cum făcea Nicolae Manolescu in toiul bătăliilor literare, politice ,singur fiind,cănd auzea despre carti)si povesteşte despre Politehnică si politehnisti.Despre Gheorghe Lazăr si cursurile lui de inginerie(cităm pentru frumuseţea scriiturii:”Şcoala Academicească pentru Stiinţele Filozofeşti si Matematiceşti”de la mănăstirea Sfăntul Sava din Bucuresti”Sau:Prin decretul nr.2521 din 10 iunie 1920 s-a aprobat infiinţarea si organizarea primei Şcoli politehnice din Bucuresti ,prin transformarea actualei Şcoli Nationale de Poduri si Sosele(articolul 2)..
Si :”In anul 1938 a luat nastere Facultatea de Chimie Industrială de la Facultatea de Stiinte a Universitătii din Bucuresti ”
Povestea Politehnicii ,spusă aşa,in această manieră,rostuieste altfel viata,contribuie la vertebralitatea unei existente si a unei culturi.Evenimentele studentiei si tineretii lui Nicolae Jivan au loc in paralel cu dezvoltarea in domeniul umanist a structuralismului,hermeneuticii,poeticii matematice,statisticii matematice..O complinire,de fapt,intre stiinta in sine si despre sine.Intre stiinta si stiinta literaturii,cu celebra sintagma a lui Mihail Dragomirescu.Este structura de adancime a mentalitătilor deceniului 6o-70,parapanta ,in calitate de simbol, pentru zborul liber, si numai parasolarii pentru deceniile care vor urma,ale ideologiei cumplite,avănd consecinte grave,prin ceea ce se numeşte prolonjee,dupa 1989..Cunoştintele de istorie ale lui Nicolae Jivan sunt multiple.Va sti întotdeauna bibliografia Romei antice,ii va cita cu rafinament pe Edward Gibbon,Theodor Mommsen,Neagu Juvara..In istoria Bizantului este expert,avănd bucuria oenologului ,care degustă plăceri rare,preferatul lui fiind Alexander Alexandrovici Vasiliev.Spectacolele de teatru ,regizorii,filmologia ,sunt domenii pentru povestea nenaratologică a lui Nicolae Jivan.La ultimul simpozion despre George Stanca,de la Muzeul Literaturii Romăne, a insotit cu rafinamentul melancoliei opera poetului..Cănd povesteşte ,fermecat de un personaj sau altul,exclamă fericit:Ce personaj,ce personaj..

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *